Monthly Archives: Mai 2010

Ciorapii compresivi

 Ciorapii compresivi si sanatatea picioarelor

Ciorapii cu compresie graduala cunoscuti sub denumirea generica de ciorapi medicali sau medicinali, au fost adesea recomandati pentru a ajuta la îmbunătăţirea circulaţiei, pentru energizarea picioarelor obosite si dureroase şi pentru a ajuta la prevenirea si reducerea umflarii lor.

Aceasta presiune graduala promoveaza o mai buna circulatie venoasa care ajuta la controlul umflaturilor, problemelor legate de varice, picioare extenuate si alte probleme legate de picioare.

Ciorapii compresivi ajuta circulatia sangelui prin repartizarea unei compresii mai mari la nivelul gleznelor si reducerea acesteia incet pana spre capatul ciorapilor. 

CINE POATE PURTA CIORAPI CU COMPRESIE GRADUALA ? 

Persoanele care sufera de una  dintre problemele de circulatie  enumerate mai jos pot avea  beneficii considerabile purtand acesti ciorapi :

            Picioare obosite, dureroase, epuizate,

            Laba piciorului, glezne si gambe umflate,

            Picioare cu mici probleme de varice,

            Stare ulceroasa a venelor,

            DVT – tromboza acuta venala,

            PTSD – probleme post-traumatice,

            Femeile insarcinate,

            Persoanele care stau mult in picioare sau asezate,

            Supraponderalii,

            Persoanele cu istoric medical familial de probleme venoase,

            Edeme limfatice,

            Terapie prin sclerozare. 

Si persoanele care nu au aceste simptome pot beneficia de confortul purtarii ciorapilor cu compresie graduala in scop preventiv. 

Linia completa Therafirm de ciorapi cu compresie graduala pentru barbati si femei, include ciorapi pana la genunchi, sau pana la talie si ciorapi maternali cu nivele de compresie intre 15-20, 20-30 si 30-40 mmHg.

Ambele categorii de produse – barbatesti si de dama – sunt disponibile intr-o varietate de culori pe placul oricarui pacient. 

CARE DINTRE NIVELELE DE COMPRESIE VI SE POTRIVESTE ? 

15-20 mmHg ( compresie minora)

            Picioare obosite, dureroase, extenuate;

            Umflatura minora a labei piciorului, gleznei sau gambelor;

            Probleme minore de varice;

            Mici probleme cu varicele in timpul sarcinii;

            Dupa terapia prin sclerozare

                                                           

 20-30 mmHg ( compresie moderata)

            Probleme medii de varice;

            Edeme moderate;

            Ulcer venos;

            Probleme post chirurgicale sau terapie prin sclerozare;

            Probleme medii de varice  in timpul sarcinii.

                                                     30-40 mmHg ( compresie majora)

            Probleme acute de varice;

            Edema severe

            Ulcer venos

            DVT – tromboza  acuta venoasa

            Problema post traumatice

            Hipertensiune ortostatica

                                                                      Probleme postchirurgicale si terapie prin sclerozare

                                                                      Profilaxia trombozei.

 

 

Cu o experienta mai mare de 50 de ani in fabricarea ciorapilor compresivi, Therafirm continuă să inoveze aceasta gama de produse. Chiar daca ciorapii compresivi sunt pe piata de cateva decenii, produsele compresive de la Therafirm nu arata ca « ciorapii compresivi ai lui bunica ». Acestia sunt confectionati din fibrele cele mai frumoase şi mai confortabile din industria modei de azi. Therafirm utilizează tehnologii avansate pentru realizarea unor produse care sunt la modă şi confortabile si în acelasi timp asigura femeilor beneficiul sanatatii. Oferind o gamă largă de avantaje, incluzand nuanţe la moda, un amestec unic de fibre si model variate de tricotaj, oricine poate purta cu placere ciorapii compresivi.

Produsele Therafirm sunt confectionate 100% în SUA.

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

  

 

Anunțuri

Usturoiul

 

USTUROIUL – un adevarat medicament 

Natura ne-a pus la îndemână două legume încărcate cu vitamine care deţin recordul binefacerii: usturoiul si ceapa.

Proprietăţile nutritive ale usturoiului şi cepei sunt marcate în special de prezenţa unor importante cantităţi de vitamine, mai ales A, B1, B2, C şi a unor substanţe minerale utile printre care: fosfor, sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu.

Documente dintre cele mai vechi amintesc de efectele terapeutice ale usturoiului.  De exemplu constructorii de piramide din Egiptul Antic consumau usturoi, ceapă şi ridichii pentru prevenirea bolilor contagioase.  De asemenea , legiunile romane foloseau cantităţi însemnate de usturoi în alimentaţie.  În acele vremuri usturoiul era recomandat pentru tratarea a peste 60 de boli.  Medicina populară recomandă usturoiul mai ales în cazuri de hipertensiune şi obezitate. 

Usturoiul este o plantă cu multiple calităţi terapeutice cunoscute de multă vreme, avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman.  Pe langă rolul deosebit pe care îl are in buna funcţionare a sistemului cardiovascular, usturoiul posedă un puternic efect antibiotic, contribuie la procesul digestiei şi ofera protecţie faţă de agenţii cancerigeni.

Introducerea cu regularitate a usturoiului şi a cepei în alimentaţie, contribuie la asigurarea bunei funcţionări a organelor tubului digestiv, la consolidarea rezistenţei faţă de agresiuni microbiene şi virotice, la regenerarea normală a dermei şi la menţinerea tenului frumos.  Dar, pe lângă virtuţiile lor nutritive, ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice.  Aceste efecte se datoresc celor 200 de substanţe active pe care le conţine: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime.  Deosebit de activi sunt cei 70 de compuşi ce au în structura lor sulf.

Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanţă cu un puternic efect antibiotic.  Acest compus rezultă în urma acţiunii unei enzime- alinaza- asupra alinei din compoziţia plantei.  De asemenea este demn de remarcat şi conţinutul apreciabil de seleniu.

Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei şi spasmelor arterelor coronare răspunzătoare de producerea crizelor de anghină şi a infarctului de miocard, înbunătăţind astfel performanţa cardiacă.  De asemenea, usturoiul previne formarea cheagurilor şi a trombozei arteriale.

Usturoiul este un vermifid, fortifiant, laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv, expectorant, febrifug, tonic muscular, hipotensor (scaderea tensiunii arteriale), antireumatismal, antiasmatic, detoxifiant, sudorific, are efect antihelmintic şi anticarcinogenetic, fiind şi afrodisiac.  Conţine vitaminele B1 si C, precum şi o serie de elemente ca: Brom, Cobalt, Iod, Magneziu, Siliciu şi Zinc.

Cercetările au demonstrat că utilizarea regulată a usturoiului în alimentaţie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie şi tratament a arterosclerozei.  Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL) răspunzătoare de formarea ateroamelor şi contribuie în acelaşi timp la sporirea cantităţii de lipoproteine cu desitate crescută (HDL) ,care au un efect protector faţă de arteroscleroză.

Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale, retiniene, ale membrelor inferioare). Din această cauză poate ameliora durerile de cap şi claudicaţia intermitentă.

Usturoiul este util în unele pneumopatii, iar datorită efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor, bronşitelor, traheitelor. Deasemenea, accelereaza epitalizarea şi vindecarea rănilor.  Persoanele care consumă cantităţi însemnate de ceapă şi usturoi prezintă un risc foarte scăzut de apariţie a cancerului gastric, de piele sau de colon.

Usturoiul este foarte eficace în caz de tenie iar medicina populară aminteşte folosirea acestuia drept leac împotriva căderii părului. 

RETETE 

Cura de 3 săptămâni pe an cu usturoi:

Se bea în fiecare zi, dimineaţa, pe stomacul gol, sucul obţinut prin mixarea a 3 căpăţâni de usturoi, fără să se mănânce nimic pâna la ora prânzului. 

Lichior de usturoi pentru conservarea vitalităţii:

1.  Într-o sticlă de 1litru se pune 1/3 usturoi pisat bine în 2/3 alcool.  Se ţine la macerat timp de 15 zile ( cel mai bine la soare.) după aceea se consumă sub formă de picături.  Se începe cura cu 3 picături într-un păhărel cu apă caldă, băut dimineaţa pe stomacul gol.  Se creşte doza în fiecare zi cu câte o picătură până se ajunge la 25 picături şi apoi se scade zilnic, cu câte o picătură, până se ajunge la 3 picături.

2.  Se curăţă două căpăţâni mari de usturoi, se piseaza bine şi se pun în 1/4l de vin alb.  Se lasă la macerat timp de o săptămână.  Se bea câte o linguriţă dimineaţa pe stomacul gol.

Pentru îmbunătăţirea circulaţiei:

Se iau doi morcovi, doi grăunţi de usturoi şi o rădăcină de pătrunjel.  Se curăţă, se spală, se fărâmiţează şi se storc pentru a prepara sucul.  Sucul rezultat se bea în fiecare dimineaţă timp de 10 zile pe lună. 

Pentru revitalizare:

Se ia un strugure şi 2 grăunţi de usturoi.  Boabele de struguri se spală şi împreună cu usturoiul curăţat şi pisat se pun în mixer.  Sucul rezultat se bea în cure de o lună de zile.  Cei ce nu suportă gustul tare al usturoiului îl pot consuma cu vin roz, mai dulce.  Pentru îndepărtarea gustului şi mirosului de usturoi se consumă imediat după, două crenguţe de pătrunjel sau 2 boabe de cafea. 

Pentru întărirea rădăcinii părului:

Seara se taie în jumătate un căţel de usturoi şi se freacă uşor pielea capului (la rădăcina părului), apoi se pune pe cap o basma şi se ţine pe cap până dimineaţă.

Ceapa

Ceapa – umilul medicament al naturii


Stiinta isi intoarce atentia spre farmacia naturii, descoperindu-i cu uimire potentialul, subapreciat pana acum. Iar printre motivele de mirare, la loc de frunte se afla una dintre cele mai umile legume, pe care nimeni nu da doi bani: ceapa. Pare de necrezut, dar in spitale universitare din Japonia, din Iran sau din Rusia, in laboratoarele unor facultati de medicina si farmacie din Italia, din Israel, din India sau din Franta, ceapa se afla in topul celor mai cercetate legume. Concluzia e simplu de tras: ceapa are un potential vindecator uluitor, pe care daca noi, oamenii moderni, daca l-am cunoaste in profunzime, am putea sa ne punem la adapost si chiar sa ne tratam de boli pe care, deocamdata, medicina moderna nu stie sa le vindece.

Boli ce pot fi prevenite cu ceapa

Cancerul – un studiu realizat de cercetatorii italieni asupra populatiilor din sudul Europei arata ca exista o proportie inversa intre frecventa utilizarii cepei in alimentatie si riscul de aparitie al mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de san, ovarian, de prostata, renal. La fel ca usturoiul si prazul, ceapa prezinta capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanta protectoare impotriva aparitiei cancerului. Consumul de ceapa (cel putin jumatate de ceapa cruda pe zi) a fost asociat, intr-un alt studiu francez, cu o reducere de cel putin 50% a riscului de aparitie a cancerului de stomac, dar si cu o reducere semnificativa a incidentei cancerului de san.
Litiaza renala cu urati – este foarte bine prevenita de consumul zilnic al unei salate de ceapa (120 grame), asezonata cu suc de lamaie. Substantele active din ceapa dizolva calculii cu urati si previne formarea altora noi.
Diabetul – doua studii independente facute de spitalele universitare ale unor facultati de medicina din India arata ca un consum zilnic semnificativ de ceapa cruda (140 de grame pe zi) scade glicemia, prevenind si chiar tratand diabetul. Interesant este ca in aceleasi studii s-a pus in evidenta un alt fapt remarcabil: ceapa NU reduce nivelul glicemiei la cei care nu sufera de diabet.
Ateroscleroza – un studiu preliminar realizat cu voluntari barbati arata ca administrarea a 50 grame de ceapa proaspata pe zi diminueaza foarte mult riscul cresterii colesterolului seric, determinat de o alimentatie cu un continut ridicat de grasimi. De asemenea, consumul de ceapa previne ateroscleroza, ischemia cardiaca si amelioreaza hipertensiunea.
Imbatranirea prematura – un studiu facut de o echipa de medici de la Novi Sad, Serbia, arata ca ceapa cruda consumata zilnic are efecte bune de combatere a afectiunilor cardiovasculare si a imbatranirii, datorita neutralizarii radicalilor liberi de catre substantele antioxidante din ceapa.

Tratamente interne cu ceapa

Tulburari de memorie – se trateaza cu ceapa cruda, cate 80 de grame (o ceapa mai mare) pe zi. Substantele active din ceapa au efecte neuroprotectoare si imbunatatesc irigarea cu sange a creierului. Tratamentul cu ceapa inlatura mai ales problemele legate de memoria de scurta durata, adica exact cea care este cel mai afectata in primele faze la bolnavii cu Alzheimer. Tratamentele cu ceapa imbunatatesc totodata si coordonarea motorie, fiind o sansa pentru persoanele in varsta.

Mai tare ca medicamentele
Depresie – doua-patru linguri de suc proaspat de ceapa, administrat dimineata si seara, sunt un leac surprinzator de puternic impotriva depresiei. Sucul foarte proaspat de ceapa, administrat pe stomacul gol, cu putin suc de fructe (mere sau portocale), stimuleaza puternic activitatea sistemului nervos central, inducand o stare de vioiciune, optimism, dorinta de actiune.
Sterilitate masculina – ceapa consumata sub forma de salata este un stimulent al activitatii gonadelor la barbati, imbunatatind productia de sperma, dar si de testosteron. Astfel, ceapa este si o speranta in tratamentul efeminarii barbatilor moderni, care au ajuns din cauza tulburarilor endocrine produse de alimentatie, de sedentarism ori de consumul de alcool, sa se confrunte in numar tot mai mare cu obezitatea, celulita, vergeturile, ginecomastia etc.
Tuse persistenta, tuse convulsiva – se bea decoct de ceapa cat de fierbinte posibil, indulcit cu miere. Doua-trei cani pe zi din acest remediu prea putin placut la gust, ba chiar respingator pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secretiilor de pe arborele bronsic, de refacere a epiteliilor distruse de infectia respiratorie.
Litiaza biliara – se iau zilnic 2-3 lingurite de ulei, in care s-a macerat ceapa, preparat dupa reteta data in anexa acestui articol. Tratamentul se face vreme de 14 zile, urmate de 7 zile de pauza, dupa care se poate relua. Este eficient pentru prevenirea formarii unor noi calculi biliari, dar si pentru eliminarea celor existenti, mai ales daca nu sunt de dimensiuni foarte mari.
Bronsita – se iau dimineata, la pranz si seara, cate 2-3 lingurite de sirop de ceapa, in cure de cate 2-3 saptamani. Este un remediu util, mai ales in tratamentul bronsitei infectioase, dar si al celei tabagice, precum si al celei alergice.
Adjuvant in astmul bronsic – zilnic se bea un sfert de pahar de lapte fierbinte, in care se pune o lingurita de suc de ceapa si cateva picaturi de suc de usturoi. Acest preparat favorizeaza eliberarea arborelui bronsic de secretii, elimina in buna masura senzatia de sufocare, previne contractura spastica a cailor respiratorii.
Infectie cu candida pe traiectul digestiv – un studiu foarte recent arata ca sucul de ceapa (50 ml), administrat in 3-4 reprize pe parcursul unei zile, combate infectiile cu candida si cu multe alte ciuperci parazite, la fel de eficient ca multe alte medicamente de sinteza, fara a da obisnuinta si nici reactii adverse. Acelasi studiu arata ca in tratarea candidei, cele mai bune rezultate se obtin prin asocierea cepei cu usturoiul.
Adjuvant in ascita si in edeme cardiace – se consuma zilnic 50 ml de suc de ceapa dizolvat intr-un pahar (200 ml) de lapte cald. Este un remediu stravechi (prima oara a fost consemnat de catre Plinius cel Batran, cu 2000 de ani in urma), care in multe cazuri a dat rezultate bune.

Tratamente externe cu ceapa

Studiata in toate marile laboratoare din lume 

Alopecie – o echipa de la departamentul de dermatologie si venerologie a universitatii medicale din Bagdad, Irak, a facut studii, publicate in „Journal of Dermatology”, despre efectele cepei in aceasta afectiune. Sucul proaspat de ceapa a fost aplicat sub forma de frectie usoara, pe zonele afectate, de 2 ori pe zi, timp de 2 luni. Reinceperea cresterii parului s-a declansat dupa 2 saptamani de la inceperea tratamentului, dupa 4 saptamani efectul fiind sesizat la 47% din pacienti, iar dupa 6 saptamani la 86,9% dintre pacienti. Efectele la barbati sunt considerabil mai bune decat la femei (93% au raspuns pozitiv la tratament fata de 71,4%, in cazul femeilor).
Eczeme – componentii cu sulf, care dau mirosul specific din ceapa, sunt antiinflamatori si au efecte antibacteriene si antifungice puternice. Din acest motiv, cataplasmele cu ceapa aplicate zilnic, vreme de 45 de minute, pe eczemele infectioase, dar si pe cele alergice, duc la diminuarea suprafetei zonelor afectate de catre acestea si la scaderea unor simptome conexe (mancarimi, usturime etc.).
Degeraturi – se pun cataplasme cu ceapa rasa pe zonele afectate, care se tin vreme de minimum doua ore. Este un tratament care da rezultate neasteptat de bune in degeraturile de gravitate mica si medie.
Retentie de urina – un remediu de prim ajutor este cataplasma cu ceapa pusa pe zona abdominala inferioara, vreme de cateva ore. Nu se stie exact mecanismul de actiune al acestui remediu, dar are efecte certe de stimulare a functionarii rinichilor si eliminare a urinei.

Cum putem folosi ceapa

Salata

Este forma ideala de consum pentru o persoana care vrea sa obtina rezultate terapeutice de durata. O ceapa mare (minim 80 de grame) se curata de coaja, se spala si se toaca marunt. Apoi se freaca putin cu un varf de cutit de sare, se adauga suc de lamaie si patrunjel tocat marunt dupa gust. Se consuma la o masa, doza fiind suficienta pentru o zi.

Sucul proaspat

Se poate obtine astfel:
* cu masina de tocat carnea, filtrand prin tifon ceapa dupa ce a fost bine zdrobita si rezultand astfel un suc albicios
* cu o razatoare fina, prin care se da ceapa si apoi se stoarce prin tifon
* cu storcatorul electric centrifugal, obtinand un suc ceva mai limpede si mai pur, intrucat pulpa este partial retinuta prin centrifugare.
Indiferent de metoda prin care a fost obtinut, sucul de ceapa este bine sa se consume proaspat, cate 20-50 ml in doza unica, administrata inainte de masa.

Decoctul de ceapa 

Se foloseste in afectiunile respiratorii si se consuma cat de fierbinte se poate suporta. Iata reteta de preparare: se fierb la foc mic doua cepe cu tot cu coaja, vreme de cinci minute, intr-o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 10 minute, acoperind vasul. Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil, cu miere.

Siropul de ceapa

Se amesteca foarte bine 10 linguri de suc de ceapa cu 20 de linguri de miere de salcam, dupa care se pune intr-un borcan la pastrare. Se administreaza din acest preparat 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.

Maceratul de ceapa in ulei

Doua cepe mari se taie marunt si se pun la macerat vreme de 6 zile, intr-o cana de ulei virgin de masline (daca nu va permiteti, este bun si cel de floarea-soarelui). Dupa macerare, preparatul se filtreaza prin tifon si se pastreaza inchis ermetic. Se administreaza cate 3-4 lingurite pe zi.

Cataplasma cu ceapa

1-2 cepe se taie fin, se invelesc in tifon subtire si apoi se aplica pe zona afectata, unde se tin vreme de 30-120 de minute. Este bine ca peste cataplasma cu ceapa sa se puna si o folie de plastic, pentru a impiedica evaporarea unor substante active, dar si pentru a diminua

Precautii si contraindicatii la tratamentul cu ceapa

Ceapa se consuma cu prudenta de catre bolnavii de gastrita, de colita de fermentatie si de cei cu colonul iritabil. Exista relativ multe persoane care au o intoleranta digestiva mai mica sau mai mare la ceapa. In cazul lor ingerarea cepei poate inhiba peristaltismul gastric, poate incetini procesul digestiv, mergand pana la aparitia starilor de greata si a indigestiei puternice. In aceste cazuri doza de ceapa va fi redusa pana la limita suportabilitatii, organismul urmand sa fie obisnuit gradat cu acest remediu. De asemenea, este bine ca dupa administrarea cepei sa se consume o portocala acrisoara, si sa se mestece dupa aceea indelung coaja puternic parfumata a acesteia (este si una dintre putinele metode care functioneaza pentru corectarea mirosului respiratiei).

Rosiile

 

Rosiile, elixir al sanatatii

Rosia, (Lat: Solanum Lycopersicum) este originara din America de Sud. Prima rosie s-a copt acum trei mii de ani sub soarele fierbinte al Anzilor Cordilieri din Peru. Primii care au cultivat aceasta planta in propriile gradini au fost maiasii, iar de la acestia, cultura rosiilor s-a tot raspandit, ajungand in zilele noastre ca tomatele sa fie consumate de toate popoarele. 

Rosia, prin continutul sau, a reusit sa previna sau sa vindece boli a caror vindecare a ramas mult timp doar la nivel de speranta. 

Dintre vitaminele continute de rosii, cele mai importante sunt vitamina A (importanta pentru ochi si pentru procesele endocrine), complexul B (B1, B2, B5, B6 – protectoare ale sistemului nervos, ale sistemului osos, ale metabolismului), vitamina C (necesara sistemului cardiovascular, sistemului nervos si endocrin), vitamina E (vitamina tineretii si a fertilitatii) si vitamina K (importanta pentru sinteza anumitor elemente figurate ale sangelui). Apoi, rosiile contin cantitati insemnate de potasiu, fosfor, fier, calciu, magneziu si seleniu, precum si acizi organici, acestia din urma avand un rol important pentru sistemul digestiv. De asemenea, rosia reprezinta cea mai bogata sursa naturala de licopen, o substranta ce confera culoarea rosie. Din pacate licopenul nu poate fi produs de organismul uman, astfel ca singura sursa o reprezinta alimentatia. 

Rosiile mai contin acid folic, important in hematopoieza (“confectionarea” globulelor rosii si implicit contribuie la combaterea anemiei) si in eliminarea homociesteinei, un aminoacid al carui metabolism este dependent de complexul vitaminic B. Nivelul crescut de homocisteina sporeste riscul bolilor cardio-vasculare, mai ales riscul infarctului miocardic, al accidentelor vascuare cerebrale precum si al bolilor vasculare ale membrelor. Homocisteina este de asemenea implicata in evolutia aterosclerozei, boala reprezentata de acumularea grasimilor (colesterolului) in peretele vaselor, care isi pierd elasicitatea si isi micsoreaza lumenul (interiorul), astfel incat la tesuturile pe care acestea le iriga nu mai ajung suficienti nutrienti si oxigen. Se produce ischemia (sta la baza infarctelor: miocardice, cerebrale, pulmonare sau de alte tesuturi) si degradarea tesuturilor. 

Care sunt beneficiile consumului de rosii? 

Tomatele actioneaza pozitiv asupra majoritatii organelor, luptand impotriva a numeroase afectiuni, cum ar fi:
– Cancerul de prostata: in urma unor studii recente efectuate in Anglia s-a demonstrat ca barbatii care consuma frecvent rosii au risc de aparitie a cancerului de prostata cu 40% mai mic. Acesta este un procent imens avand in vedere ca rata vindecarii celor ce sufera de aceasta maladie se situeaza intre 30 si 40%.
– Afectiuni ale sistemului osos: datorita continutului bogat in minerale si vitamine, rosiile regleaza metabolismul tesutului osos si influentele hormonale asupra osului, acesta devenind mai rezistent, scazand in felul acesta riscul de aparitie a osteoporozei.
– Bolile cardiace: inca nu se cunoaste exact care este mecanismul de actiune, insa consumatorii de tomate sunt protejati impotriva infarctului si aritmiilor cardiace.
– Infectiile in general. Continand unul dintre cei mai puternici antioxidanti – licopenul – rosiile stimuleaza sistemul imunitar, ajutand organismul sa lupte impotriva infectiilor. Sunt indicate de asemenea batranilor si copiilor, mai ales ca acestia nu au un sistem imunitar bine dezvoltat (copii) sau optim functional (batrani).
– Cancerul in general este prevenit. Licopenul protejeaza ADN-ul celular, impiedicand actiunea diferitilor factori mutageni (cancerigeni) la acest nivel. Pastrand integritatea ADN-ului, celulele nu sufera modificari atipice cu potential cancerigen crescut.
– Obezitatea si diabetul de tip II sunt cu succes combatute prin consumul de rosii. Aceasta nu inseamna ca daca veti consuma doar rosii veti elimina surplusul de kilograme, insa o dieta echilibrata care sa contina zilnic o rosie va va ajuta considerabil in lupta contra kilogramelor in plus.
– Tromboflebita: avand proprietati antiinflamatoare, rosia protejeaza vasele si previne tromboflebita. Atentie insa, nu incercati sa tratati tromboflebita (boala deja aparuta) prin consumul de rosii, caci aceasta afectiune reprezinta o urgenta medicala, astfel ca intelept este sa va prezentati cat mai repede la medic.
– Reumatismul: prin aceleasi proprietati antiinflamatoare rosiile amelioreaza boala reumatismala. 

Tomatele prezinta si alte beneficii in afara de cele mai importante enumerate mai sus, fiind eficace in gripa, intepaturi de insecte, acnee, puncte negre, infectii urinare si calculi renali, constipatie, efectele tabagismului etc.

Cafeaua

Cafeaua si beneficiile ei

Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice asupra sanatatii. 

Folosita pentru prima data in manastirile Etiopiei de la inceputul crestinismului, pentru diminuarea oboselii in timpul ceremoniilor religioase de lunga durata, cafeaua este in momentul de fata unul  din cele mai consumate produse care contin cofeina, alaturi de bauturi racoritoare  si ceai.                            

Cum actioneaza cafeaua asupra organismului

Studii recente au evidentiat actiunea psiho-stimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie. 

Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. 

Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei.

Compusii cafelei si rolul lor

Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare. 

Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor. 

Actioneaza asupra tubului respirator si este un  bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange. 

Cofeina nu se regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a bauturilor racoritoare sau energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea durerilor de cap, racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult, in functie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba). 

Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari  (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort fizic. Prin imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid. 

Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism;    intr-un interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange.

Contraindicatii

Pe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Astfel, cei cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau  duodenal, guta, nevroza, dureri de cap, hipertensiune arteriala si enterocolita cronica ar fi bine sa evite consumul de cafea.

De asemenea, cafeaua nu este recomandata copiilor, adolescentilor si mai ales femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca favorizeaza osteoporoza.

Cafeaua si cancerul

Studiile stiintifice nu au confirmat pana acum ca un consum de cafea pe o perioada indelungata ar putea provoca aparitia cancerului. 

Dimpotriva, exista dovezi potrivit carora cafeaua ar avea un efect pozitiv – în functie de doza – asupra cancerului colorectal, posibil datorita reducerii acizilor bilei.

Cafeaua si sarcina

Consumata cu moderatie, cofeina nu are efecte asupra fertilitatii sau conceptiei si nici asupra ducerii saricinii la termen cu bine. Totusi, femeile insarcinate care beau cafea tind sa devina agitate si nervoase.

In plus, cofeina nu are nici o valoare nutritiva si favorizeaza pierderea calciului, un nutrient deosebit de important pentru o sarcina sanatoasa. Unele studii au aratat ca 300 mg pe zi de cofeina pot creste riscul de pierdere a sarcinii. Prin urmare, pentru a fi sigure ca veti purta sarcina fara incidente deosebite, e bine sa reduceti consumul de cofeina.

Cafeaua vindeca celulita

Kilogramele in plus si celulita sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta femeia moderna. Ori, cofeina joaca un rol foarte important in combaterea acestor neplacute fenomene. Majoritatea cremelor de corp anticelulitice o folosesc ca ingredient, iar unele studii arata ca putem slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi arse in fiecare zi printr-un consum moderat.

Crema anticelulitica usor de preparat

Si pentru a veni in sprijinul celor care vor sa scape de celulita, iata  si o  reteta eficienta pe care o puteti prepara chiar acasa:se amesteca zat de cafea cu ulei de masline si se obtine o pasta cu care se maseaza zonele corpului afectate de celulita.

Cafeaua si obisnuinta

Exista o diferenta semnificativa între obisnuinta si dependenta, desi adesea se face confuzie între cele doua.

Simptomele dependentei fizice includ pofta si nevoia de a creste cantitatile de substanta pentru a satisface aceasta pofta.In cantitati moderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creier

legate de dependenta.

Consumul exagerat insa, poate avea efecte negative:

• tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasme gastrointestinale;

• palpitatii;

• insomnii;

• neliniste;

• stari depresive;

• tremur si slabiciune musculara.

Telina

Telina, un tonic al sistemului imunitar

Sunteti tentati poate sa credeti ca telina este doar o leguma banala, dar nu este asa. Pe langa faptul ca multe mancaruri n-ar mai fi la fel fara ea, are si niste proprietati medicale despre care vom vorbi in randurile care urmeaza. 

Telina contine vitamina A, B, C, K, PP, dar si minerale precum potasiu, zinc, calciu, fosfor, magneziu etc. In scop terapeutic, se folosesc radacinile tuberizate, frunzele si semintele cunoscutei legume.

Scade tensiunea arteriala

Daca suferiti de hipertensiune, consumati cu incredere telina ca tratament adjuvant. Are proprietatile necesare pentru a va ajuta. Ele sunt cunoscute inca din Antichitate si este atestata utilizarea telinei atat in Imperiul Roman, cat si in China. Mai nou, la Universitatea din Chicago s-au facut cercetari care au confirmat ca telina contine substante care echilibreaza presiunea sangelui (prin relaxarea vaselor sangvine).  

Detoxifica organismul

Cu totii avem momente cand ne simtim organismul incarcat cu substante nocive. In astfel de cazuri sunt indicate curele cu telina. Daca se poate, cat mai multa telina in stare cruda. De asemenea, consumul de telina creste nivelul imunitatii. Astfel, va veti imbolnavi mai rar si bolile vor trece mai usor.

Calciul, magneziul si potasiul actioneaza si ele in aceste situatii. Cei care sufera de anemii stiu deja ca telina ii ajuta sa obtina un echilibru al valorilor fierului si magneziului din organism. Persoanele care au valori mari ale colesterolului trebuie sa adauge la dieta zilnica si telina daca isi doresc o remediere sigura si fara reactii secundare a problemei.

Efectul tonic si fortifiant aparut in urma unei cure cu telina se datoreaza stimularii glandelor suprarenale, reducerii hormonului de stres si relaxarii vaselor sangvine.

Regleaza disfunctiile hormonale

Cercetatori din mai multe tari (Japonia, Rusia, China) au analizat compozitia telinei si au concluzionat ca este un excelent reglator hormonal atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor. In cazul femeilor, combate dismenoreea, infertilitatea si le ajuta sa depaseasca mai usor tulburarile provocate de menopauza.

Sucul de telina combate frigiditatea si impotenta. Telina creste nivelul androsteronului, un hormon produs de barbati care este eliberat sub forma de feromoni. Acestia stimuleaza atractia sexuala. Tot datorita capacitatii de reglare hormonala, telina contribuie la prevenirea sau tratarea unor boli de piele precum psoriazisul, forme diverse de acnee sau dermatoze alergice.

Cicatrizant si diuretic

Telina se poate folosi pentru o gama larga de rani, cicatrici, degeraturi, ulceratii, pentru ca are capacitati cicatrizante. Ba chiar da rezultate bune in cazul unor rani greu vindecabile. Datorita proprietatilor diuretice, telina se poate folosi si in tratarea afectiunilor renale (colica, litiaza), cardiace (edeme cardiace) si pentru diabetici (are proprietati hipoglicemice).

Din motivele expuse mai sus, telina este indicata si in curele de slabire si tratarea obezitatii. De asemenea, telina este un ajutor de nadejde si in caz de retentie urinara, artrita si guta, raguseala, inflamatii, tuse, lipsa poftei de mancare. Aceasta leguma este si un cunoscut vermifug, folosit intens in medicina traditionala.

Atentie!

•           Semintele de telina nu pot fi consumate imediat dupa culegere. Ele trebuie procesate atent (tincturi, uleiuri etc.).

•           Daca folositi ulei de telina, evitati expunerea la soare, pentru ca el contine bergapten, substanta care duce la cresterea fotosensibilitatii.

•           Femeilor insarcinate nu le este indicat consumul de telina decat in cantitati mici.

•           In cazuri rare, consumul acestei legume poate da reactii alergice. Persoanele alergice pot intra chiar in soc anafilactic in cazul unui consum accidental (alergia la telina este des intalnita in Europa Centrala).

Forme de utilizare

•           Atunci cand este recomandat consumul de telina cruda (contine cele mai multe substante utile pentru sanatatea noastra), puteti sa o folositi sub forma de salata (telina rasa combinata cu morcov, mere, masline si putin ulei de buna calitate).

•           Sucul de telina este de asemenea eficient in scop terapeutic.

•           Uleiul volatil este utilizat atat ca medicament, dar si in parfumerie.

•           Semintele procesate de telina se pot combina cu sarea – astfel este obtinuta sarea de telina.

•           Frunzele de telina se folosesc la condimentarea mancarurilor si chair a unor bauturi, precum cocteilurile.

•           Telina poate fi utilizata si sub forma de decoct sau tinctura. In functie de problema cu care va confruntati, apelati la forma de utilizare care va este cea mai utila.

Varza

 

Varza, un medicament al naturii

Mai mult ca sigur ca in alimentatia noastra cea de toate zilele includem si varza, o leguma la indemana tuturor consumatorilor. Stiti insa care este efectul consumului de varza asupra sanatatii organismului? Administrata pe cale externa, sub forma de comprese, varza este folosita in popor drept un remediu extrem de eficient in tratarea diferitelor afectiuni: plagi usoare sau complciate, dureri reumatismale, nevralgii usoare, cefalee, ulcere la gamba, flegmoane si altele.

In Europa, varza se cultiva de peste 4000 de ani insa recent, oamenii de stiinta au descoperit ca varza este buna si in profilaxia cancerului. Consumata pe cale interna, ca salata, fie sub forma de suc proaspat sau fiarta inabusit, varza poate trata cu succes afectiunile aparatului digestiv si nu numai. Rezultate salutare au fost obtinute in tratarea ulcerelor gastrice, a cirozelor, a ascitei, a anemiei si chiar in combaterea alcoolismului.

Varza are un continut bogat de fier, mangan si cupru. Rivalizeaza chiar si cu antibioticele deoarece contine o anumita substanta bactericida ce reduce multi germeni. Si varza acra are un excelent efect asupra sanatatii. Prin fermentii pe care ii contine, aceasta contribuie la digestia celulozei si a grasimilor.

100 de grame de varza au 25 de calorii, 30 grame proteine, 0,3 grame lipide si:

50 mg de vitamina C
385 mg beta-caroten
75 mg acid folic
52 mg de calciu
270 mg de potasiu
50 mg fosfor
3 mg fier, etc

De asemenea, varza reprezinta un reechilibrant deosebit, ajutand la buna functionare generala a organismului si la prelungirea tineretii. Prin continutul sau de vitamina A, varza ajuta la hranirea tesuturilor, amanand aparitia primelor semne ale imbatranirii. Datorita aportului de vitamina B, varza favorizeaza mentinerea echilibrului nervos, inlesneste absorbtia oxigenului in celule si metabolismul glucidelor si intareste respiratia celulara.

Continutul de sulf din frunze le atribuie acestora o actiune dezinfectanta si tonifianta in afectiunile bronhopulmonare, in cazul eczemelor si a seboreei, protejand pielea. Clorofila fixeaza calciul in organism, stimuleaza producerea hemoglobinei si combate anemiile. Pe langa vitamina A si sulf, varza mai contine si vitamina E, B, vitamina PP, magneziu, potasiu, calciu, fier, cupru, fosfor. De aceea medicii recomanda consumul de varza femeilor insarcinate. Deoarece varza are un continut scazut de lipide, multe dintre dietele de slabit se bazeaza pe consumul acestei legume.

Rembert Dodens, medic la curtea imparatilor germani Maximilian al II-lea si al lui Rudolf in lucrarea “Istoria plantelor” mentiona: “Zeama de varza inmoaie pantecele si te scoate afara. Ea curata si vindeca vechile ulcere. Sucul de varza amestecat cu miere da un sirop care lecuieste raguseala si tusea, frunzele fierte si aplicate pe ulcerele cutanate atone le modifica si le tamaduieste. Frunzele pisate indelung si aplicate pe plagi si pe tumori, le vindeca”.

Morcovul

 

Morcovul merita sa intre in cartea recordurilor.

E mai „tare” ca ginsengul la capitolul sanatate 

Marturisesc faptul ca titlul de mai sus este un pic fortat. Si nu in privinta morcovului. Din contra! Comparatia cu morcovul este un frumos compliment pentru… ginseng. Nu putem asocia planta chinezeasca cu acest adevarat panaceu universal, reprezentat de radacina viu colorata a morcovului. Apoi, in timp ce ginsengul este folosit mai mult in medicina Extremului Orient, morcovul este o adevarata vedeta a medicinii de pe toate meridianele. Numai in ultimul deceniu, morcovului i-au fost consacrate mai multe studii medicale decat ginsengului, in intreaga sa „cariera” ca remediu. Exista in Statele Unite chiar un muzeu al morcovului si, credeti-ma, este o institutie mult mai serioasa si mai interesanta decat ar putea parea la o prima vedere. Dar de unde vine morcovul? Parerile sunt impartite: unii cercetatori spun ca ar fi fost „domesticit” cu cinci-sase milenii in urma in Orientul Mijlociu, pe teritoriul actualului Afganistan, in timp ce altii sustin ca ar fi originar din bazinul Marii Mediterane, la fel ca si rudele sale patrunjelul, telina sau leusteanul. Adevarul s-ar putea sa fie undeva la mijloc, morcovul pe care il cumparam astazi din piete fiind, se pare, o incrucisare dintre specia orientala, care are o culoare rosie-purpurie, si specia mediteraneana, a carei radacina are o culoare mai degraba galbena. Cert este ca inca din vremuri preistorice, morcovul este folosit ca aliment si ca medicament, ambele calitati fiindu-i din plin validate de catre studiile moderne. Dar inainte de a cunoaste utilizarile medicinale cu adevarat exceptionale ale morcovului, sa aflam mai multe despre diferitele tipuri de morcov folosite in alimentatie si in terapie. 

Ce fel de morcov se foloseste in terapie 

In lume exista incredibil de multe varietati de morcov (de ordinul sutelor), neasteptat de diferite intre ele. La noi in tara sunt folosite aproape exclusiv varietatile de morcov de culoare portocalie. In pietele noastre gasim morcovul portocaliu de consum, de forma cilindrica, dulce la gust si foarte bogat in vitamine, dar si un morcov furajer, de dimensiuni foarte mari, de forma conica, mai fad si mai sarac in substante nutritive. Mai rar, intalnim la noi si morcovul galben, care este foarte bogat in xantofila si luteina, doi pigmenti care previn degenerescenta maculara, ateroscleroza si cancerul pulmonar. In India si in China se foloseste si o varietate de morcov rosu, care contine un pigment numit licopina, care previne si combate gastrita si ulcerul gastric si, de asemenea, cancerul de prostata si cel ovarian. Morcovul purpuriu este cultivat in unele regiuni din Turcia si din Irak, fiind bogat in pigmenti antocianici, principii active care imbunatatesc vederea nocturna, combat inflamatiile articulare, previn trombozele de tot felul. Morcovul alb este intalnit in estul Afganistanului, in Pakistan si in Iran, si are aceasta culoare deoarece este lipsit de pigmenti, dar in schimb e foarte bogat in fibre alimentare, care dezintoxica organismul, imbunatatesc tranzitul intestinal, regleaza greutatea corporala, previn cancerul de colon. In fine, morcovul negru (de fapt are o culoare vinetie foarte inchisa) contine, la fel ca si morcovul purpuriu, pigmenti antocianici, care intre altele scad nivelul colesterolului negativ (LDL), impiedica oxidarea acestuia pe artere, incetinesc procesele degenerative, protejeaza impotriva diferitelor forme ale bolii canceroase. 

Cum preparam si cum administram radacina de morcov 

Mai intai de toate, trebuie stiut ca cele mai bune efecte terapeutice se obtin consumand radacinile de morcov proaspete si nu cele conservate prin congelare sau preparate prin incalzire, care isi pierd multe din calitatile vindecatoare. Dupa doua saptamani de congelare se pierd aproximativ 50% din majoritatea vitaminelor, in timp ce prin fierbere este pierdut un procent de 50-70% din continutul de vitamina A, vitamina E, vitamina B1 si B3. 

Sucul 

Este forma de administrare a morcovului cea mai eficienta din punct de vedere terapeutic. Se obtine cu ajutorul storcatorului electric centrifugal, din morcovi proaspeti, bine spalati, dar necuratati de coaja, care este partea cea mai bogata in substante nutritive. Coaja va fi doar spalata foarte bine cu peria si vor fi indepartate cu ajutorul cutitului partile stricate. Dupa stoarcerea morcovului, sucul se consuma de preferinta imediat sau, daca nu este posibil acest lucru, se pastreaza la rece, in recipiente bine inchise, dar nu mai mult de sase ore. De regula, un adult va consuma zilnic 150-300 ml de suc de morcov, o cantitate mai mare fiind contraindicata, deoarece poate produce deranjamente gastro-intestinale, pigmentari anormale ale pielii, stari de inapetenta. Sucul de morcov obtinut prin centrifugare este cea mai eficienta forma de administrare a acestei legume, deoarece vitaminele, enzimele, mineralele si pigmentii pe care ii contine sunt foarte usor de asimilat. Trebuie stiut, insa, ca sucul obtinut prin simpla mixare a morcovilor, neurmata de centrifugare, nu are aceleasi efecte terapeutice, deorece continutul mare de celuloza impiedica o buna asimilare a vitaminelor. 

Salata 

Se obtine dand prin razatoare morcovii, bine spalati in prealabil, si prin adaosul de ulei presat la rece, putin suc de lamaie si sare dupa gust. La salatele de morcov se adauga de obicei si radacina de patrunjel, de telina, varza sau sfecla rasa, precum si marar sau patrunjel verde. Din morcovul crud, consumat ca atare sau in salata, organismul va putea extrage un procent neasteptat de mic de vitamine sau minerale, deoarece acestea raman „captive” in spatele peretilor celulari formati din celuloza. De exemplu, doar 25% din vitamina A din morcovul crud va putea fi asimilata, in timp ce din sucul de morcov obtinut prin centrifugare, procentul din aceasta vitamina asimilata creste pana la aproximativ 90%. In schimb, in salata cu morcov crud exista un procent foarte mare de fibre alimentare, foarte importante pentru imbunatatirea tranzitului intestinal, pentru tinerea sub control a greutatii, pentru prevenirea cancerului tubului digestiv, pentru scaderea glicemiei si a nivelului colesterolului. 

Morcovul fiert 

Morcovul fiert este mai digerabil

Poate fi consumat ca atare, sub forma de piure sau in diverse alte mancaruri (ciorbe, tocanite, ghiveciuri etc.). In urma fierberii, aproximativ 70% din vitamina A continuta este distrusa, la fel ca si vitamina C si multe alte substante nutritive. Totusi, este important de stiut ca vitaminele si mineralele ramase dupa fierbere vor fi mult mai usor de asimilat din morcovul fiert decat din cel crud. Mai mult, morcovul fiert este foarte bine digerat si tolerat de catre tubul digestiv, fiind ca atare recomandat in mod special persoanelor convalescente ori care datorita unor afectiuni gastro-intestinale nu suporta cruditatile. Din aceste motive, morcovul fiert poate avea, desi poate parea incredibil, o aplicabilitate terapeutica mai mare chiar decat cel consumat crud. 

Tratamente preventive 

Boala canceroasa – mai multe studii facute in Danemarca, sub conducerea dr. Kirsten Brandt, de la „Institutul Danez de Stiinte Agricole”, au demonstrat faptul ca administrarea morcovului incetineste cresterea tumorilor si chiar previne formarea acestora. Cea mai puternica substanta antitumorala continuta de morcov este – se pare – falcarinolul, un principiu activ care este secretat de aceasta leguma, pentru a se apara de atacul ciupercilor parazite. In studii facute pe culturi de celule canceroase, dar si pe animale de experienta, s-a observat ca sub influenta acestei substante, dezvoltarea diverselor tipuri de celule maligne este inhibata.

Cancer de piele – administrarea acestei legume pe de o parte are efecte antitumorale directe, iar pe de alta parte, reduce sensibilitatea pielii la actiunea nociva a radiatiilor ultraviolete in exces (betacarotenul este in buna masura responsabil de acest efect). Din aceste motive, curele de morcov sunt foarte eficiente pentru prevenirea cancerului de piele, inclusiv a melanomului malign.

Cancer la san – intr-un studiu statistic facut in Suedia, intre anii 1987 si 1990, pe un esantion de peste 60.000 de femei, s-a observat ca cele care consuma regulat alimente care contin vitamina A (vitamina la care morcovul este „campion” absolut), au un risc de aproape trei ori mai mic de a dezvolta cancer mamar. O jumatate de pahar de suc de morcov asigura necesarul de vitamina A pentru o zi intreaga. 

In lume exista sute de varietati de morcov

Cancer pulmonar – un studiu facut in 1998 la un institut medical din Dallas, Statele Unite, a conchis ca un consum ridicat de morcov scade riscul de cancer pulmonar, atat la fumatori, cat si la nefumatori. Aceasta deoarece morcovii contin o serie intreaga de substante antioxidante care previn mutatiile celulare si formarea tumorilor.

Ateroscleroza – in radacina de morcov au fost descoperite mai mult de 20 de substante cu efect anti-oxidant, care previn depunerea colesterolului si a trigliceridelor pe artere sub forma placilor de aterom. Mai mult, fibrele alimentare continute de morcovul crud, consumat ca atare sau in salata, ajuta la mentinerea unui nivel scazut al colesterolului din sange.

Hipertensiune – glutationul, o substanta care in organismul uman joaca rolul de coenzima, este continut din belsug in coaja morcovului. Administrarea zilnica a acestei substante, prin consumul de suc proaspat de morcov, previne puseele de hipertensiune.

Infarct miocardic – un studiu facut in Massachusetts, Statele Unite, pe un esantion de 1300 de persoane, a aratat ca la oamenii care consuma zilnic morcov crud ca atare sau sub forma de suc, riscul de a suferi un infarct este cu 60% mai mic.

Viroza gripala, infectii virale in general – consumul de morcov previne infectiile virale de tot felul. Cercetatorii au remarcat ca, la organismele hranite cu alimente bogate in vitamina A, membrana celulara devine mai „dura” si mai greu de penetrat de virusi, care astfel nu mai pot infecta celulele sanatoase. Or, morcovul este printre cele mai bogate alimente in aceasta vitamina, doar 70 de grame din aceasta leguma, consumata cruda, asigurand necesarul de vitamina A pentru o zi intreaga.

Degenerescenta maculara – doua principii active continute de catre morcovul de culoare portocalie, adica luteina si zeaxantina, protejeaza organismul de procesele degenerative in general si de cele care afecteaza ochii in special. In conformitate cu studiile facute la Universitatea din Rotterdam, Olanda, administrarea acestor doua substante, dar si a altor principii active din morcov, cum ar fi vitaminele A si C si zincul, previn aparitia acestei afectiuni. De asemenea, un studiu finlandez facut pe 1200 de persoane arata ca un consum regulat de morcov reduce riscul de cataracta si ajuta la mentinerea acuitatii vizuale pana la varste inaintate. 

 

Tratamente interne 

Boala canceroasa – se administreaza zilnic suc de morcov, cate 100 ml dimineta si seara, in cure de patru saptamani, urmate de una-doua saptamani de pauza. De asemenea, se administreaza si salata de morcov crud, dat prin razatoarea fina, cate 50-75 de grame zilnic, consumate de macar trei ori pe saptamana. Sucul de morcov este foarte bogat in substante antitumorale, cu efecte benefice demonstrate in cancerul de piele, in cancerul esofagului si al laringelui, in cancerul colo-rectal, in cancerul gastric, al prostatei sau al vezicii urinare. Aceste substante incetinesc procesele de proliferare a celulelor maligne, impiedica in buna masura aparitia metastazelor, studii de medicina experimentala aratand ca, sub actiunea lor, tumorile pot intra in remisie. Morcovul consumat crud, sub forma de salata, mentine tranzitul intestinal normal, element de maxima importanta in boala canceroasa, unde functia de eliminare este adesea afectata. De asemenea, acest aliment intensifica procesele de dezintoxicare. 

Morcovul negru scade nivelul colesterolului

Adenom de prostata – un principiu activ intalnit in coaja si in semintele morcovului, numit beta-sitosterol, are o eficienta extraordinara in tratarea tumorilor benigne ale prostatei. Se face un tratament cu o durata de opt saptamani, timp in care se administreaza cate 300 ml de suc de morcov pe zi, consumat pe stomacul gol.

Colesterol si trigliceride marite – un studiu facut de un institut al Departamentului Guvernamental pentru Agricultura al Statelor Unite a aratat ca doar doi morcovi cruzi consumati zilnic ajuta la scaderea valorilor colesterolului negativ (LDL) cu 10-20%. Aceasta deoarece morcovul este foarte bogat in fibre alimentare, blocand, atunci cand este consumat impreuna cu alte alimente, asimilarea grasimilor saturate si a colesterolului. Efectul celulozei continute de morcov asupra nivelului trigliceridelor din sange este extraordinar, studii de medicina experimentala aratand o scadere a valorii acestora cu 17,3-33,5%, dupa doar 30 de zile de tratament cu morcov crud.

Imunitate – mai ales la schimbarile de anotimp, cand sistemul natural de aparare al organismului in fata infectiilor este cel mai greu incercat, se recomanda cura cu suc de morcov. Vitaminele A si C, vitaminele din complexul B, pigmentii din morcov stimuleaza organismul sa produca celule cu rol in imunitate, le activeaza pe cele existente si, in plus, stimuleaza productia de anticorpi. Acest efect de stimulare imunitara se observa inclusiv la persoanele in varsta, la copii sau la convalescenti. Este indicata cura cu suc de morcov din care se consuma cate 200-300 ml zilnic, pe o perioada de patru saptamani. Aceasta cura a dat rezultate pozitive si in cazul persoanelor infectate cu virusul HIV.

Infectii fungice – o cura cu suc de morcov poate fi un adjuvant excelent in tratarea candidozelor sau a infectiilor cu Aspergillus. Se administreaza cate 300 de ml de suc de morcov, zilnic, pe o perioada de doua saptamani. Efectul terapeutic al morcovului se explica prin prezenta in radacina sa a unor… pesticide naturale (intre care si falcarinolul, despre care am mai vorbit in acest articol), care au efect antifungic.

Emfizem pulmonar – „un aport sporit de vitamina A, foarte abundenta in radacina de morcov, are un efect foarte bun in prevenirea si in tratamentul emfizemul pulmonar”. Aceasta este concluzia profesorului american Richard Baybutt, de la Universitatea de Medicina din Kansas, Statele Unite. Se recomanda consumul de morcov crud ca adjuvant in afectiunile pulmonare, cate 70 grame zilnic, dar si al morcovului fiert, recomandat mai ales pentru pacientii care nu tolereaza cruditatile. Cura cu morcov este eficienta si ca adjuvant in bronsita cronica (inclusiv in cea tabagica), in TBC, in pneumoniile recidivante.

Hepatita cronica – glutationul, o substanta secretata in radacina morcovului, are un puternic efect drenor hepatic, stimuleaza regenerarea celulei hepatice si activitatea ficatului in general. Bolnavilor de hepatita le este recomandata o cura cu o durata de 30 de zile, timp in care se beau zilnic 150 ml suc de morcov. Tratamentul se poate relua dupa 2 saptamani de pauza.

Constipatie – se face o combinatie din 150 ml suc de morcov, 25 ml suc de spanac si 25 ml suc de lamaie. Se bea acest amestec dimineata, pe stomacul gol, efectul de stimulare a tranzitului intestinal aparand la cateva ore dupa ingerarea sucurilor. Tratamentul are un efect laxativ puternic si, in plus, este „prietenos” cu colonul, normalizand flora, vindecand inflamatiile, ajutand la eliminarea toxinelor de pe peretii intestinali.

Diaree, diaree la copii – daca in stare cruda morcovii stimuleaza tranzitul intestinal, atunci cand sunt administrati preparati termic, morcovii au efect usor astringent, calmeaza inflamatia la nivelul intestinului si stopeaza, intr-o anumita masura, proliferarea bacteriilor in intestin. Se recomanda piureul de morcovi fierti, sarat dupa gust si la care se adauga foarte putin ulei (ca hrana exclusiva, eventual in combinatie cu orezul) pentru o perioada de 24 de ore.

Lactatie – se consuma piure de morcovi fierti pentru stimularea secretiei lactate, pentru prevenirea avitaminozelor si a deficientelor de minerale. Extern, se pun comprese cu suc de morcovi pe sani, pentru calmarea inflamatiilor si pentru prevenirea craparii mameloanelor.

Vedere nocturna deficitara – administrarea de vitamina A si expunerea la soare (ceea ce ajuta la sinteza in organism a unei substante ce favorizeaza vederea nocturna) ajuta la combaterea acestei tulburari. Se consuma cate o jumatate de pahar (100 ml) de suc de morcov, de doua ori pe zi, in cure de doua saptamani. 

Tratamente externe 

Albi, portocalii sau purpurii, toti sunt adevarate medicamente

Plagi canceroase – sucul de morcov aplicat extern, pe plagile canceroase, sub forma de comprese, are efecte antitumorale usoare, este calmant si antiinflamator. In cazul cancerului bucal si al celui laringian se fac, de doua ori pe zi, gargare cu suc proaspat de morcov.

Gingivita – se mesteca foarte bine (vreme de minimum trei minute) cate o jumatate de morcov, dupa fiecare masa. Morcovul crud contine substante cu efect antiseptic bucal (antifungice, mai ales), calmante si antiinflamatoare.

Precautii si contraindicatii la folosirea morcovului

Consumul unor doze de morcov mai mari decat cele recomandate in acest articol, mai ales suc, poate produce asa numita carotodermie (carotenemie), adica o colorare in portocaliu a pielii, datorata excesului de betacaroten in organism. De asemenea, consumul exagerat de morcov poate produce tulburari gastro-intestinale (arsuri gastrice, diaree, balonari, colici abdominale), stari de inapetenta. Curele foarte indelungate cu morcov, fara pauzele aferente, fac organismul sa converteasca mult mai greu betacarotenul in vitamina A, ceea ce poate conduce la posibilitatea aparitiei avitaminozelor, chiar si in conditiile unei alimentatii corecte.

Canepa

 

 

Cânepa, numită şi “planta minune”, este una dintre cele mai vechi plante industriale. A fost cultivată încă din vremuri străvechi şi a constituit în decursul istoriei soluţia pentru cele mai diverse nevoi umane…

Cânepa este considerată “medicamentul gourmet” datorită conţinutului bogat de acizi graşi polinesaturaţi omega-3 şi omega-6, 25% proteină completă, vitamina E şi numeroase minerale P,K,Mg,Ca,Fe,Na,Mn,Cu.

 

  • Probleme cardiovasculare – Uleiul de cânepă joacă un rol important în menţinerea sănătăţii cardiovasculare. Faptul că uleiurile omega 3 reduc trigliceridele şi niveul de colesterol a fost demonstrat în numeroase studii. Acizii graşi omega 3 sunt de asemenea eficienţi în micşorarea tensiunii arteriale şi în diminuarea nivelului de fibriogen, un marker-cheie în ateroscleroză.
  • Echilibrul pielii – Uleiul de cânepă furnizează acizii graşi necesari în menţinerea sănătăţii şi a flexibilităţii membranelor celulare, având totodată proprietăţi antivirale, antifungice şi antibacteriale. Numeroase studii clinice arată că acizii graşi esenţiali pot da rezultate bune în tratarea multor afecţiuni alergice cronice şi inflamatorii, de tipul eczeme şi psoriasis.
  • Sistemul nervos – Acizii graşi esenţiali sunt necesari pentru o structură sănătoasă a membranelor celulare, mai ales a celulelor nervoase, fiind vitali pentru scutul de mielină (care izolează celulele nervoase). La copii, omega 3 şi omega 6 sunt extrem de importanţi pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului şi a funcţiilor cognitive. În plus, constituie un tratament adjuvant în cazul ADHD (hiperactivitate) sau altor probleme comportamentale.
  • Echilibrul hormonal – Cânepa e singura sămânţă comestibilă care conţine acid gamma-linolenic benefic în tratarea simptomelor premenstruale şi ale menopauzei. Datorită profilului acizilor graşi din cânepă, ea este sursa cea mai adecvată de AGL pentru consumul pe termen lung. În plus, clorofila conţinută este bogată în magneziu şi extrem de folositoare organismului.
  • Antiinflamator / antiartritic – Acizii graşi omega 3 ajută la producerea seriilor prostaglandin 3 (PG3), substanţe antiinflamatoare care funcţionează asemenea hormonilor. Uleiul de seminţe de cânepă oferă acizii graşi vitali în tratarea pe termen lung a afecţiunilor artritice (de ex. artrita reumatoidă).
  • Sistemul imunitar – Acizii graşi esenţiali îmbunătăţesc funcţionarea sistemului imunitar, ajută la reglarea bacteriilor intestinale şi cresc energia celulară necesară la eliminarea toxinelor.